In 2004 am infiintat Asociatia Ajutati l pe Labus din dorinta de a ajuta caini aflati in adapostul public Ecosal. Din 2008 pana in 2012 am avut accesul interzis, eram singura persoana din Galati care nu putea sa treaca pragul adapostului public, pe motiv ca vedeam lucruri care ma deranjau si incercam sa conving autoritatile sa le schimbe. Cu schimbarea primarului, din 2012 am avut din nou acces. Lacrimile si emotiile coplesitoare m au facut sa caut din nou solutii sa ajut cainii nimanui. Astfel am adus in timp, mai multe organizatii care au inceput sa ajute cu hrana, sterilizari, imbunatatirea conditiilor de locuit.

Aceasta implicare a mea m-a pozitionat intr o grupa pe facebook unde vad, cu ajutorul unui voluntar Labus care participa zilnic la activitatile din adapostul public, capturarile zilnice si zeci, sute de poze cu cainii care si asteapta norocul sa fie adoptati. Si astfel mi a aparut o poza cu o boxa mica care adapostea doua mame cu cate 3, respectiv 6 catelusi si inca alti 6 catelusi albi fara mama, toti sugand, mancand oase.

In fiecare zi cautam variante de asezare a cainilor deja existenti in adapost (peste 1000) intrucat se mai creeaza animozitati si trebuie sa prevenim tragedii. Chiar daca aceasta problema a spatiului imi ocupa mintea si timpul permanent, nu am putut rezista si am zis ca trebuie sa ii salvez. Clar, toti cei 15 pui nu puteau supravietui.

Astfel ca, intr-o zi am salvat 17 vieti.

Si acum va indemn pe voi sa faceti acelasi lucru. Macar cate o viata sa salvati din adaposturile statului.